marți, 8 februarie 2011

Nota

Pentru putinii rataciti care au ajuns (nu se stie cum) pe acest blog: textele publicate aici sunt de mine, pentru mine si pentru FOARTE PUTINI apropiati. Nu am publicitat acest blog in nici un fel deocamdata. Nu voi accepta comentarii injurioase sau care contin nume personale, dupa cum nici eu nu voi pomeni nume personale in postarile mele.

vineri, 21 mai 2010

Despre inversunare

Ma inversunez pentru ca realizez ca, chiar daca voi putea suporta climatul economic din tara asta, n-o sa pot suporta niciodata climatul uman. In anii 90 credeam ca daca dispar toti PSD-istii va fi bine. Ei bine, nu: a aparut un alt Mesia, pe care pana si cunostintele mele apropiate il venereaza... Si probabil ca dupa ce dispare Basescu, va veni alt Tatuc, cu alte populisme, la infinit, pana o sa desfiinteze dracului cineva functia de Voda al tarii.

Jumate din romani nu ne putem bucura de tara, nu putem respira de prostia infioratoare a celorlalti, de manele, de nesimtire, de lipsa de simt politic a celeilalte jumatati. Poporul acesta a reusit sa produca sintagma "dictatura parlamentara" si, in marea sa inteligenta emotionala, uraste Sfatul Batranilor dar il iubeste pe tiran. Oare meritam democratie reprezentativa?

Raspuns pentru un basist

Stii ce ma surprinde in privinta ta? Lipsa de remuscari. Dupa ce am ajuns in groapa cu alesii tai, pe care i-ai votat pentru "anticoruptia" demonstrata acum falsa, tot mai ai pareri de genul "oricine ar veni e la fel". Deci confisti pana si sansa unei schimbari.

Multi pensionari isi vor pierde casa si vor muri in sant dupa facturile de la iarna. Altii, treptat, de subnutritie. Iar tu iti "asumi" (cu ce consecinte de fapt? Vei fi solidar la moarte?) ca "nu exista alte variante". Nu ne dati nici macar sansa sa respiram.

luni, 26 aprilie 2010

Culisele non-democratiei: uninominalul

Voi incepe o serie legata de asa zisa reformare a statului roman (in fapt o incercare de distrugere a democratiei in Romania). Uninominalul, unicameralismul, reducerea numarului de reprezentanti si sustinerea "democratiei directe" (plebiscitul, acel referendum bazat pe isterie si dezinformare), impreuna, sunt echivalentul unei lovituri de stat data de "Presedinte".

Multi romani s-au lasat sedusi de sirena uninominalului. "Aleg deputatul ca pe primar -- nu isi manaresc partidele listele". Asa isi inchipuie "simtiristii" (vorba lui CTP) ofticati pe parlament. Romanii au tentatia sentintelor categorice fara judecata sau macar documentare prealabila; de rationament sunt capabili doar putini "gandiristi", pe care insa nu-i asculta lumea.

Uninominalul pur (care NU este INCA in vigoare, dar pentru care multi tanjesc) impinge in fata partidele cu fief electoral (ca Moldova PSD-ului) pe spinarea celorlalti. Ca PXX-ist, nu primesti reprezentant decat daca locuiesti intr-o zona majoritar PXX-ista. Altfel, chiar daca PXX are pana si 40% la nivel national, e posibil ca votul tau (si al tuturor PXX-istilor) sa nu aleaga nici macar un singur parlamentar, conform sistemului uninominal (daca in fiecare circumscriptie in parte PXX are sub 50%).

Dispersarea electorilor trebuie sa fie criteriu de eligibilitate? Din fericire, atunci cand, sub presiunile populiste ale "Presedintelui" parlamentul a modificat legea electorala, PNL-ul de la putere avea ca interes mentinerea reprezentativitatii. Pentru ca votanti liberali exista in toata tara (cate putini in fiecare circumscriptie, in ciuda eforturilor "Presedintelui" de a instaura partidul stat). Asa incat azi avem un uninominal temperat, care este mai rau decat votul simplu pe lista, dar mai bun decat uninominalul "pur" in doua tururi.

Sistemul uninominal este asociat tarilor anglo-saxone (SUA, Marea Britanie, Canada). Dar el nu este o dovada de democratie. Aceste tari au o traditie foarte puternica in privinta drepturilor omului, spre deosebire de tarile latine (mai ales noi!), iar asta compenseaza nedreptatea inerenta uninominalului. La noi nu o poate compensa nimic, pentru ca noi avem o traditie de prostie populara si autoritarism arbitrar. Probabil cea mai buna reforma a statului ar fi sa scapam de presedinte -- chiar ne trebuie un singur individ care sa tina in sah toata tara, ca in criza Boc vs. Iohannis? Sau mai crede cineva ca era "periculos" sa fie Iohannis in loc de Boculete?

marți, 13 aprilie 2010

Polonia si justitia proletara

Ca tot vorbim de Polonia zilele astea, hai sa ne aducem aminte de ceva din trecut. Lucian Davidescu a facut o lista excelenta a momentelor memorabile din istoria polonezilor, la care as vrea sa mai adaug un element. Cand polonezii se descotoroseau de anti-coruptii lor demagogici, noi ii votam ca sa ne mai fure un pic:

Din rezumat: partidul Lege si Dreptate (echivalentul Aliantei Dreptate si Adevar de la noi) a castigat initial alegerile datorita frustrarii populatiei fata de imbogatitii tranzitiei, si apoi s-a imbarcat in proiectul anti-coruptie. Dar in Octombrie 2007, chiar inainte de alegeri, Lege si Dreptate a supralicitat anti-coruptia prin arestarea unui Catalin Voicu de-al lor (Beata Sawicka, care chiar era vinovata) si publicarea in pre-ziua alegerilor a unor filmulete stil DNA. Rezultatul: tinerii polonezi au votat contra in numar neasteptat si au acordat 41% Platformei Civice conduse de Donald Tusk, care i-a eliminat pe populisti.

Noi, in schimb, dupa ce am vazut ca "Presedintele" abuzeaza de putere (prin serviciile secrete si procuratura), ca manipuleaza si instiga la anti-parlamentarism (ca toti dictatorii, aspiranti sau reusiti), in loc sa-l judecam pentru inalta tradare, i-am acordat o noua sansa la referendumul suspendarii. Ba mai mult, in confruntarea cu stangaciul Geoana (nu ii voi spune prostanac, pentru ca are destule realizari profesionale), am decis sa-i acordam un nou mandat. Ma rog, 50% din noi au decis, cu suspiciuni mari de frauda si cu votul decis in strainatate, pana si dupa frauda.

Din pacate acesti 50% nu sunt totusi din burta: acesta e procentul de lichele si prosti (de genul celor care s-au trezit anticomunisti in Decembrie 2009, fara sa fi fost vreodata in Piata Universitatii). La lichele ma asteptam oricum sa-si faca treaba portocalie, dar prostii si snobii care au inclinat balanta sunt o "binecuvantare" nedorita si neasteptata. La polonezi, neasteptarea a fost inversa. Asta e diferenta intre un popor adevarat si o populatie.